Parlamentul European a dat undă verde Legii de restaurare a NATURII. Următorul pas ar putea fi acordarea drepturilor ecosistemelor la nivel global

Legea are ca scop refacerea habitatelor și speciilor degradate de activitatea umană și de schimbările climatice. Noua reglementare, prima la nivel continental, care pledează pentru restaurarea naturii, ar fi absolut necesară, întrucât 81% din habitatele europene sunt în stare proastă – fără refacerea lor, distrugerea biodiversității nu poate fi oprită, iar atenuarea eficientă și rentabilă a schimbărilor climatice este de neconceput. Pentru viitorul umanității, trebuie să acordăm și drepturi naturii, care câștigă tot mai mult teren la nivel global.

Deja putem simți pe pielea noastră daunele cauzate de criza climatică și ecologică astăzi. Pentru a atenua impacturile ulterioare , cel mai recent raport IPCC subliniază că aproximativ 30-50% din suprafețele terestre, de apă dulce și oceanică ale Pământului ar trebui protejate prin metode eficiente și juste din punct de vedere social. Cu soluții bazate pe natură și anume protecția, restaurarea și gestionarea durabilă a ecosistemelor naturale, reziliența comunităților vii împotriva efectelor șocurilor poate fi consolidată, susține Szabó Amanda Imola, meteorolog-cercetător în climă, doctorand la Catedra de Meteorologie de la ELTE TTK.

Pe baza propunerii inițiale prezentate în urmă cu mai bine de un an, legislația ar stabili obiective obligatorii din punct de vedere juridic în șapte zone specifice, de la polenizatori la ecosisteme marine, care împreună trebuie să se aplice pentru cel puțin 20% din zonele terestre și maritime ale UE până în 2030.

Obiectivul a fost ridicat la 30% după conferința COP15 privind biodiversitatea de la Montreal, care este un reper din punct de vedere al mediului, astfel încât UE să poată ține pasul cu noile obiective globale, care ar garanta protecția unei treimi din planetă, până în 2030.

Pe baza propunerii, statele membre pregătesc un plan național de redresare pentru implementarea planurilor cuprinzătoare ale UE. Dovezile științifice pentru efectele benefice ale unui mediu natural bine întreținut sunt clare: menținerea ecosistemelor sănătoase este esențială pentru stocarea și sechestrarea dioxidului de carbon și stoparea pierderii biodiversității.

În ciuda acestui fapt, deși proiectul de lege privind refacerea naturii a fost primit favorabil de organizațiile de mediu, PE a supus-o în cele din urmă la vot și a adoptat-o. Conform Actului de restaurare a naturii, Uniunea va implementa măsuri de restaurare pe 20% din suprafața terestră și marină a UE până în 2030 și va extinde măsurile la toate ecosistemele degradate până în 2050.

Să respectăm legile de protecție a mediului

Pe 22 iunie 2022, Comisia Europeană a propus un regulament privind refacerea naturii, care contribuie la refacerea durabilă și pe termen lung în zonele terestre și maritime ale UE. Adoptarea propunerii a fost esențială pentru realizarea obiectivelor UE în materie de climă și biodiversitate, dar a fost lansată o contracampanie semnificativă pentru a preveni adoptarea propunerii. Potrivit celor care se opun propunerii, legea ar pune în pericol securitatea alimentară, economia, dezvoltarea surselor regenerabile de energie, pădurarii și fermierii.

Totuși, din punct de vedere științific, diluarea legii pune în pericol societatea. Este adevărat că crizele climatice și de biodiversitate afectează drastic producția de alimente și, dacă nu continuăm să luăm măsuri serioase pentru a le aborda, riscurile vor crește.

Însă diluarea politicilor ambițioase precum Legea pentru restaurarea naturii va duce la înrăutățirea schimbărilor climatice și la pierderea biodiversității, ceea ce va cauza, de asemenea, costuri suplimentare pentru economie.

Raportorul care a prezentat propunerea, César Luena, a declarat, în cadrul conferinței de presă de după vot, că această lege de restaurare a naturii este un element esențial al Pactului Verde European și urmează consensul științific și recomandările pentru refacerea ecosistemelor europene.

El a subliniat că va transmite un mesaj bun parlamentelor și instituțiilor țărilor membre și, deși mai este loc de îmbunătățire, termenele reale dau motive de încredere. Luena a spus că legea include suficient timp și flexibilitate pentru ca toată lumea să o implementeze în ritmul potrivit. El a mai atras atenția că legea nu este împotriva nimănui, de fapt – ci că măsurile prevăzute în noua lege vor servi la asigurarea stabilității unei economii care depinde de ecosisteme sănătoase.

Pentru viitorul umanității, trebuie să dăm drepturi naturii

În iulie 2022 , Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție istorică care declară accesul la un mediu curat, sănătos și durabil ca drept uman universal. Sănătatea și bunăstarea umană depind de sănătatea naturii, cu toate acestea, rolul ecosistemelor ca sistem de aprovizionare subordonat societăților și utilizarea excesivă a acestora provoacă daune ireversibile.

La COP15 privind biodiversitatea din 2022, 200 de țări au semnat un acord pentru a promova drepturile omului și drepturile naturii și pentru a restabili biodiversitatea până în 2030. Este primul acord internațional care sprijină obiectivele mișcării, care a crescut din 2006, pentru a se asigura că natura și tot ceea ce cuprinde ea – de la specii de animale și plante la râuri, munți și sol – au aceleași drepturi inerente ca și ființele umane.

Acordarea statutului juridic al ecosistemelor și a dreptului lor de a exista la un nivel asemănător cu ceea ce merităm noi, oamenii, poate ajuta la schimbarea atitudinii sociale față de natură, care în prezent este caracterizată în mare parte prin posesie și exploatare.

În lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității, așa-numitele „drepturi ale naturii” primesc din ce în ce mai multă atenție pe lângă drepturile omului. Baza ideii este că ecosistemele — acolo unde viața se dezvoltă și are loc —, merită același drept de a exista ca și oamenii.

În practică, aceasta înseamnă că habitatul unei specii de animale care este amenințat de o intervenție umană — cum ar fi deschiderea unei mine — este, din punct de vedere juridic, același lucru cu tulburarea liniștii în locuința unei persoane.

Țestoasele, balenele și pădurile reclamante pot veni în instanță

Înzestrarea naturii cu drept propriu este un instrument juridic care asigură protecția mediului în justiție – nu doar de dragul oamenilor, ci și de dragul naturii. Din ce în ce mai multe precedente legale dovedesc că recunoașterea statutului juridic al ecosistemului și a dreptului de a exista poate ajuta la schimbarea atitudinilor sociale față de natură.

Peste 30 de țări și națiuni tribale recunosc deja drepturile naturii într-o anumită formă, fie prin prevederi constituționale, legi sau hotărâri judecătorești. Panama a acordat drepturi broaștelor țestoase marine în mai 2023 pentru a le proteja de poluare și braconaj. În aceeași perioadă, Port Townsend și Gig Harbor, Washington au devenit primele două orașe din nord-vestul Pacificului care au recunoscut drepturile legale ale orcilor. Asta înseamnă dreptul la: viață, autonomie, cultură, pentru o migrație liberă și sigură, hrană adecvată din surse naturale și dreptul la un habitat lipsit de condiții, zgomot și poluare care cauzează vătămări fizice, emoționale sau psihice.

Unul dintre primele și cele mai faimoase precedente pentru afirmarea drepturilor naturii poate fi găsit în Ecuador, unde în 2008 drepturile Mamei Pământ au fost consacrate în constituție, pe care localnicii o numesc Zeița Pachamama. De asemenea, ei luptă pentru recunoașterea constituțională a drepturilor naturii în Aruba, unde încălzirea globală și daunele cauzate de turism amenință mijloacele de trai ale populației de doar 110.000 de oameni. Fiind un mic contributor la schimbările climatice, Aruba și-a dat seama că distrugerea în continuare a ecosistemelor sale ar putea însemna sfârșitul țării.

Unul dintre cei mai semnificativi pași legati de drepturile naturii a avut loc și în decembrie 2021, când Curtea Supremă din Ecuador a confirmat drepturile la natură consacrate în constituția țării în raport cu o mină de cupru și aur — care sunt valabile nu doar în zonele protejate, ci în toată țara. Pe baza verdictului, exploatarea minelor a încălcat drepturile pădurii tropicale Los Cedros. O hotărâre similară a reușit să protejeze pădurea tropicală din Valea Intag din Ecuador de activitățile poluante ale unei mine de cupru.

Europa începe, de asemenea, să recunoască importanța dreptului ecosistemelor de a exista. În Polonia, de-a lungul Oderului a fost organizată o demonstrație pentru eliminarea poluării mediului prin lupta pentru drepturile ecosistemului local. Precedentul pentru aceasta este că, în vara anului 2022, mii de pești au murit din cauza poluării apei.

Drepturile naturii pot fi încălcate în același mod ca și drepturile omului

Un număr tot mai mare de țări, inclusiv Uganda, Ecuador și Noua Zeelandă au legi în vigoare sau discută posibilitatea de a acorda drepturi asupra ecosistemelor. Hotărârile judecătorești din India și Columbia au recunoscut aceste drepturi și au subliniat datoria guvernului de a le proteja.

În 2017, de exemplu, un tribunal indian a recunoscut drepturile râului Gange, considerat sacru de milioane de oameni. Judecătorii au stabilit că poluarea mediului este ca și cum a răni pe cineva. În orice caz, exemplul Gangelui arată clar: chiar și acordarea statutului legal ecosistemelor nu garantează automat protecția.

Cheia succesului poate fi amploarea intervenției și momentul. În Seattle, tribul Sauk-Suiattle a acuzat orașul că sistemul de baraje împiedică migrația somonului, care joacă un rol cheie în traiul și cultura lor, precum și fluxul de nutrienți necesari peștilor. Pentru a inversa declinul populatiei, trecerea trebuie asigurată în cazul a trei hidrocentrale. Avizele pentru baraj, care a fost construit în secolul al XX-lea, expiră în primăvara anului 2025, așa că pe perioada noului permis, cererea include deja modificările pentru a asigura trecerea peștelui.

Drepturile acordate naturii au un potențial enorm pentru protecția mediului, dar unii experți și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele abuzuri. Plasarea existenței naturii pe o bază legală, asemănătoare unui proces de tutelă, presupune desemnarea unor reprezentanți pentru client, în acest caz, de exemplu, în persoana cercetătorilor, experților în protecția mediului, a localnicilor sau chiar a politicienilor. Numirea comitetului presupune riscul ca aspectele de mediu să fie trecute în plan secund. În cazul Ecuadorului, de exemplu, în ciuda introducerii drepturilor naturii, lupta pentru resurse continuă să depășească aspectele de protecție a mediului în multe cazuri .

În timp ce măsurile reale de protecție a mediului legate de drepturile naturii intră încet în vigoare și au ca rezultat răspunsuri reale, exemplul proceselor pentru climă arată clar că eforturile continue pentru un mediu locuibil și ecosisteme sănătoase și succesele acestora se răspândesc la nivel internațional ca un bun exemplu.

În mai multe părți ale lumii, au loc deja procese în materie de climă împotriva guvernelor și companiilor, unde baza acuzațiilor este că factorii de decizie nu fac totul pentru a atenua schimbările climatice, în timp ce din cauza pagubelor, accesul la dreptul unui mediu curat, sănătos și durabil este acordat din ce în ce mai puțin.

Foto: Pixabay